sâmbătă, 8 ianuarie 2011

Pasiv-agresiva

Azi am fost ciufută jumate de zi. Eu și bolnavii de tourette. Am înjurat ca un birjar. Pe toți și toate. Îmi plesnea capul, mă enerva pregnanța mirosului tău pe pielea mea și colac peste pupăză mi-am dat seama că te cam iubesc, lucru pe care nu am ezitat să ți-l spun iar tu l-ai ignorat. Bon, avanti!

Dar nu-s nici femeia care să cadă la picioarele bărbatului și să strige ca apucata: ia-mă! ia-mă, fă ce vrei din mine, sunt a ta! Un fel de Karenina... nu pot că-s a dreacu și deși sună bine la nivel de teorie, nu pot să fac asta. Mai degrabă îmi iau un dildo și mor în casă.

Am trei tipi care mi-au propus să fim fuck buddies. Aș putea să mă fut măcar cu unul din ei, dar mă împiedică ultima picătură de moralitate pe care o mai am în cap. Plus că încă nu știu dacă pot doar să mă fut și atât. Și mi-e cam târșeală să mă arunc ca rața la muci ca să nu o iau pe spinare. Eu vreau să cunosc omul ăla și să mă leg, dar eu mă leg cu nodul Gordian și nici nu-s Alexandru Macedon ca să-l desfac. Mdeah.

Suferința mea e dulce. Adică zâmbesc suferind și apoi vomit în spasme de la dureri. Cine pula mea să mai priceapă mecanismul?
Cert e că-mi trebuie tot timpul un om alături. Altfel nu mă descurc, că-s absolut incapabilă să fiu singură. Și mai ciudat este că vreau singurătatea pe care o iubesc, dar care în același timp mă omoară încetișor. La fel ca bărbații.

În continuare îmi vine să borăsc de la durerea de cap. N-am mai băut, poate de asta.

În noaptea asta poate ar trebui să dorm și vreau să nu visez nimic!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu