Când mă uit la tine mă văd pe mine.
Știu de ce n-o să mă iubești niciodată.
Jocul e propus de mine, dar tu deții cărțile. Tâlhar nenorocit!
Ne-am tot fript reciproc: eu pe tine, tu pe mine și tot așa.
Când am zis armele jos, erai deja învingător. Ticălos nemernic!
Știu că nu o să mă iubești pentru că te-am iubit eu prima.
Și eu refuz astfel de iubiri. Îți cunosc mentalitatea, doar ți-am zis în pula mea că-s eu! Când primești totul atât de ușor, când omul ăla îți oferă totul fără să ceară nimic în schimb, dai cu piciorul. Te aprinzi după altcineva și te duci într-acolo. Acel altcineva te va mui, te vei întoarce la omul ăla care-ți oferă.
Aș putea să mă folosesc de asta. Să aplic ce știu că mă determină pe mine în astfel de situații. Să joc tot felul de joculețe de seducție și să mă prefac așa cum fac toate femeile (suntem niște perverse), dar să mor eu dacă-mi vine. Nu coae, stau ca vita și mă uit la tine. Aștept să pleci. Nu disper, pur și simplu aștept să pleci cu una și să te lăfăi în fericire. Și eu să plâng puțin.
Nu-s imbecilă, ci știu că acum plătesc niște monede încasate mai demult. De aia nici nu mai disper ca o proastă, că sunt conștientă că-s ale mele și mi le asum. Nu mai vreau să-ți demonstrez absolut nimic, ești orb și puști și nu vrei să vezi. Te încăpățânezi să nu trăiești, în pula mea! Iar eu un fel de maică tereza încerc să te alin. Și-am să te tot...
Azi vreau să nu te văd, dar o să te văd.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu